România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai scăzute niveluri de prețuri la bunuri și servicii destinate consumului populației, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE), calculate relativ la media UE (100). Statisticile reflectă diferențe de cost al vieții între țări, fără a măsura direct puterea de cumpărare sau nivelul veniturilor.
Conform datelor INSSE, nivelul general al prețurilor pentru cheltuielile de consum ale gospodăriilor din România a fost, în 2024, de 64% din media Uniunii Europene, cel mai redus dintre statele membre analizate, alături de Bulgaria. Această poziționare indică faptul că bunurile și serviciile sunt semnificativ mai ieftine în România comparativ cu media europeană.
În categoria „recreere, sport și cultură”, România și Bulgaria au înregistrat cele mai mici niveluri de preț din UE, ambele cu un indice de 64%. Prețurile pentru mobilier, echipamente și întreținerea locuinței au fost, în România, la 82% din media UE, iar cele pentru transport la 78%. În cazul restaurantelor și serviciilor de cazare, nivelul prețurilor a fost de 71%, situând România în rândul celor mai accesibile piețe din Uniune pentru acest segment.
Bulgaria rămâne însă statul cu cele mai mici prețuri în majoritatea grupelor de consum analizate. Potrivit INSSE, nivelul prețurilor din Bulgaria a fost de 61% din media UE la consumul final al gospodăriilor, 77% la mobilier și întreținerea locuinței, 69% la transport și doar 55% la restaurante și servicii de cazare.
La polul opus se află Danemarca, care a înregistrat cele mai ridicate niveluri de prețuri din Uniunea Europeană. Indicele general al prețurilor a fost de 141% din media UE, cu valori foarte ridicate în toate categoriile analizate, inclusiv 149% la restaurante și servicii de cazare și 142% la recreere, sport și cultură. Niveluri ridicate ale prețurilor se regăsesc și în Irlanda, Luxemburg, Finlanda sau Suedia.
INSSE subliniază că acești indicatori descriu exclusiv diferențele de nivel al prețurilor între statele membre și nu trebuie confundați cu indicatorii de putere de cumpărare, care iau în calcul și nivelul veniturilor populației.
