Anul 2025 a fost caracterizat de o succesiune fără precedent de fenomene meteorologice extreme, confirmând accelerarea procesului de încălzire și creșterea accentuată a variabilității climatice în România, arată datele oficiale publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Potrivit analizei, 2025 se situează pe locul al patrulea în clasamentul celor mai călduroși ani din perioada 1901–prezent, cu o temperatură medie anuală de 11,95°C. Aceasta reprezintă o abatere pozitivă de +1,22°C față de media climatologică de referință 1991–2020. În același timp, intervalul 2012–2025 este identificat drept cea mai caldă perioadă de 14 ani consecutivi din istoria observațiilor meteorologice naționale, indicând o modificare structurală a regimului termic și nu o simplă variație izolată.
„Anul 2025 arată cât de rapid se modifică tiparele meteo în România. Nu vorbim doar despre temperaturi mai mari, ci despre o combinație tot mai riscantă între caniculă, lipsa apei și ploi violente într-un timp foarte scurt. Acest lucru ne obligă să regândim modul în care gestionăm apa, solul și infrastructura de protecție împotriva dezastrelor”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor. Oficialul a subliniat că, încă de la începutul mandatului, Ministerul Mediului a cooptat specialiști în schimbări climatice, o premieră instituțională, iar în perioada următoare vor fi prezentate primele rezultate concrete, inclusiv normele de gestionare a pădurilor afectate tot mai puternic de schimbările climatice.
Pe termen lung, datele ANM indică o tendință clară de creștere a temperaturilor. În ultimii 30 de ani, temperatura medie anuală în România a crescut cu +0,54°C față de perioada 1981–2010, iar în București cu +0,49°C. Această evoluție s-a reflectat în stabilirea frecventă de recorduri termice zilnice, lunare, sezoniere și anuale.
Luna iulie 2025 a fost marcată de episoade de caniculă extremă, fiind emise șase avertizări generale de cod roșu. Valorile maxime au atins 43,4°C la Calafat, iar în numeroase stații meteorologice din sudul și vestul țării s-au înregistrat temperaturi de peste 41°C. În același interval, au avut loc furtuni violente, cu rafale de vânt care au depășit 150 km/h la Banloc și 100 km/h în mai multe zone montane și din vestul țării.
Seceta a reprezentat una dintre trăsăturile definitorii ale anului. Șapte luni au fost încadrate ca secetoase, iar iunie 2025 a devenit cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor, cu o cantitate medie de precipitații de doar 18,9 l/m², comparativ cu media climatologică de 90,5 l/m². Vara anului 2025 a fost a patra cea mai secetoasă la nivel național, regiunea Dobrogea fiind cea mai afectată, cu o medie de numai 34,3 l/m².
În contrast, anul a adus și episoade de precipitații extreme. Luna mai 2025 s-a numărat printre cele mai ploioase din ultimele decenii, iar luna octombrie a stabilit noi recorduri regionale și naționale. În prima decadă a lunii octombrie, 51 de stații meteorologice au înregistrat cantități de peste 100 l/m², iar în mai multe locații au fost depășite maximele istorice de precipitații în 24 de ore.
Alternanța accentuată dintre secetă și ploi torențiale s-a reflectat și în numărul ridicat de avertizări meteorologice emise pe parcursul anului. În 2025, ANM a transmis 170 de avertizări generale, dintre care 14 de cod roșu, precum și 3.521 de avertizări nowcasting, 77 dintre acestea fiind de cod roșu, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii ani.
