Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat că nu se mai simte obligat să se concentreze exclusiv pe menținerea păcii după ce nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, reluând totodată solicitarea ca SUA să obțină controlul asupra Groenlandei. Declarațiile apar într-un mesaj transmis prim-ministrului Norvegiei, Jonas Gahr Støre, în care liderul american a pus neacordarea premiului pe seama Norvegiei.
Potrivit mesajului obținut de presa americană și confirmat de CBS News, partenerul BBC în Statele Unite, Donald Trump i-a transmis lui Støre că decizia privind premiul a influențat abordarea sa în materie de politică externă. „Având în vedere că țara dumneavoastră a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru că am oprit opt războaie, nu mai simt obligația de a gândi doar în termeni de pace, deși aceasta va rămâne predominantă, dar pot lua în calcul și ceea ce este bine și corect pentru Statele Unite”, a scris Trump în mesaj.
În același text, președintele american a reiterat ideea că „lumea nu este sigură dacă nu avem control complet și total asupra Groenlandei”. El a susținut că Danemarca nu ar fi capabilă să apere teritoriul de eventuale amenințări venite din partea Rusiei sau Chinei și a pus sub semnul întrebării dreptul de proprietate al Copenhagăi asupra insulei arctice, afirmând că nu există documente scrise care să justifice acest drept.
Prim-ministrul Norvegiei a confirmat că a primit mesajul duminică, ca răspuns la un schimb de mesaje inițiat de el și de președintele Finlandei, Alexander Stubb. Støre a precizat că cei doi lideri europeni și-au exprimat opoziția față de posibilele majorări de tarife în contextul disputei legate de Groenlanda și au subliniat necesitatea detensionării situației, propunând o convorbire telefonică în trei chiar în aceeași zi.
Donald Trump nu și-a ascuns în mod public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a insistat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra Groenlandei din motive de securitate națională. Insula, slab populată, dar bogată în resurse, are o poziție strategică importantă în Arctica, fiind considerată esențială pentru sisteme de avertizare timpurie în cazul unor atacuri cu rachete și pentru monitorizarea traficului maritim din regiune.
În ultimele declarații, Trump a afirmat că este dispus ca Statele Unite să cumpere Groenlanda și nu a exclus utilizarea forței militare împotriva unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice pentru a-și atinge obiectivul. De asemenea, el a anunțat că ar urma să impună tarife de 10% asupra bunurilor provenite din opt state aliate NATO începând din februarie, dacă acestea se opun preluării Groenlandei, cu posibilitatea majorării acestora la 25% până în luna iunie.
În mesajul adresat premierului norvegian, Trump a declarat că „a făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la înființarea alianței” și a susținut că, în aceste condiții, NATO ar trebui „să facă ceva pentru Statele Unite”.
Pozițiile europene au fost reafirmate public. Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că orice decizie privind statutul viitor al Groenlandei „aparține exclusiv poporului Groenlandei și Regatului Danemarcei” și a calificat utilizarea tarifelor împotriva aliaților drept „greșită”. În același timp, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul groenlandez de externe, Vivian Motzfeldt, urmează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Săptămâna trecută, guvernele Danemarcei și Groenlandei, împreună cu aliați NATO, au decis creșterea prezenței militare și a activităților de exerciții în Arctica și în Atlanticul de Nord. Mai multe state europene au trimis contingente militare reduse în Groenlanda, în cadrul unei misiuni de recunoaștere.
În mesajele recente, Donald Trump a susținut că a pus capăt la opt conflicte de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, început anul trecut. Casa Albă a enumerat drept exemple conflictele dintre Israel și Hamas, Israel și Iran, Pakistan și India, Rwanda și Republica Democrată Congo, Thailanda și Cambodgia, Armenia și Azerbaidjan, Egipt și Etiopia, precum și Serbia și Kosovo. Analize realizate de BBC Verify au arătat că unele dintre aceste conflicte au durat doar câteva zile, fiind rezultatul unor tensiuni mai vechi, iar în anumite cazuri nu a existat un conflict armat propriu-zis.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat, în cele din urmă, liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Ulterior, după ce forțele americane l-au înlăturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, acuzându-l de trafic de droguri și alte infracțiuni, Donald Trump nu a susținut-o pe Machado pentru preluarea conducerii țării, ci a sprijinit desemnarea vicepreședintelui lui Maduro ca lider interimar. Machado, care l-a elogiat pe Trump, s-a întâlnit cu acesta la Casa Albă săptămâna trecută și i-a oferit medalia primită, însă Fundația Nobel a precizat că distincția nu poate fi transmisă sau redistribuită, nici măcar simbolic.
