Panourile solare fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din Uniunea Europeană ar putea furniza aproximativ 40% din necesarul total de electricitate al UE în scenariile pe termen lung cu emisii zero, potrivit unei noi analize realizate la nivel european. Studiul oferă, pentru prima dată, o bază deschisă de date, cu rezoluție ridicată, care permite o planificare energetică mai precisă și mai bine direcționată.
Analiza arată că acoperișurile celor aproximativ 271 de milioane de clădiri existente în UE ar putea găzdui o capacitate totală de circa 2,3 terawați vârf (TWp) de energie solară fotovoltaică. Cu tehnologiile actuale, această capacitate ar putea genera aproximativ 2.750 terawați-oră (TWh) de electricitate anual, echivalentul a circa 40% din cererea de electricitate estimată pentru un sistem energetic european complet regenerabil în anul 2050.
Cercetarea utilizează, în premieră la acest nivel, estimări ale potențialului fotovoltaic la nivel de clădire individuală pentru întreaga Uniune Europeană. Metodologia se bazează pe un model actualizat al fondului de clădiri din UE, combinat cu date administrative naționale, și ține cont de progresele recente în tehnologia fotovoltaică. Conform autorilor, eficiența conversiei energiei solare a crescut de la aproximativ 18% în 2018 la 22% în 2025, iar densitatea de putere instalabilă este mai mare în cazul acoperișurilor plate, frecvente la clădirile comerciale de mari dimensiuni.
Studiul a fost publicat în revista științifică Nature Energy și se bazează pe cea mai recentă versiune a European Digital Building Stock Model (DBSM R2025), un set de date geospațiale cu rezoluție ridicată care acoperă întregul stoc de clădiri din UE. Abordarea de tip „bottom-up” permite extinderea analizei de la nivelul unei clădiri individuale până la cartiere, orașe, regiuni și, în final, la nivelul întregii Uniuni, sprijinind planificarea energetică bazată pe dovezi.
Din punct de vedere tehnic, potențialul total de energie solară fotovoltaică pe acoperișuri este estimat la aproximativ 2,3 TWp, din care circa 1.800 gigawați vârf (GWp) provin din clădiri rezidențiale și aproximativ 500 GWp din clădiri nerezidențiale. Dacă acest potențial ar fi utilizat integral, producția anuală de electricitate ar ajunge la aproximativ 2.750 TWh.
Analiza evidențiază și contribuția posibilă la obiectivele energetice ale UE pe termen mai scurt. Până în 2030, peste jumătate din ținta de capacitate fotovoltaică a Uniunii, stabilită la 700 GW, ar putea fi atinsă prin utilizarea acoperișurilor clădirilor nerezidențiale. Clădirile mari, cu suprafețe de acoperiș mai mari de 2.000 de metri pătrați, ar putea găzdui singure aproximativ 355 GW. În unele state membre, precum Cipru, Finlanda și Danemarca, acoperișurile clădirilor nerezidențiale ar putea acoperi 95% sau mai mult din țintele naționale de energie solară stabilite în Planurile Naționale Integrate Energie-Climă (NECP) pentru perioada 2021–2030, actualizate în 2024.
În prezent, doar aproximativ 10% dintre acoperișurile clădirilor din Europa sunt echipate cu sisteme fotovoltaice. Cu toate acestea, instalațiile de pe clădiri reprezintă deja cea mai mare parte a capacității solare din UE, însumând aproximativ 61% din totalul de 339 GWp instalați până în 2024.
Sectorul clădirilor este responsabil pentru circa 42% din consumul total de energie al Uniunii Europene și pentru aproximativ 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. Conform datelor Eurostat, rata de electrificare a gospodăriilor din UE este în prezent de doar 26%, ceea ce subliniază nevoia accelerării tranziției de la combustibili fosili la electricitate curată.
Având în vedere că majoritatea clădirilor existente astăzi vor fi încă în uz până în 2050, integrarea panourilor fotovoltaice în proiectele de renovare este considerată o oportunitate importantă pentru reducerea emisiilor, scăderea costurilor cu energia și susținerea electrificării prin pompe de căldură și infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice. Implementarea cerințelor privind energia solară prevăzute în Directiva privind performanța energetică a clădirilor este așteptată să accelereze instalarea de panouri solare atât în clădirile noi, cât și în cele renovate.
Setul de date DBSM R2025 este disponibil public și este conceput ca un instrument practic pentru factori de decizie, planificatori, operatori de rețea și investitori, facilitând dezvoltarea unor strategii mai rapide și mai bine direcționate pentru extinderea energiei solare pe acoperișuri. Cercetătorii de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene au publicat, de asemenea, codul utilizat în analiză, permițând realizarea de studii suplimentare pe această bază.
Potrivit autorilor, rezultatele sprijină dezvoltarea unor sisteme energetice descentralizate, în concordanță cu inițiativele-cheie ale Uniunii Europene, inclusiv Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor, planul RePowerEU și Inițiativa europeană pentru acoperișuri solare.
