România este una dintre economiile Uniunii Europene cu cea mai rapidă dinamică din ultimii ani, însă statisticile Eurostat arată că avansul economic nu a fost suficient pentru a elimina decalajele structurale față de media europeană. Deși PIB-ul crește, salariile urcă și consumul se extinde, România continuă să fie marcată de productivitate redusă, inegalități sociale profunde și o vulnerabilitate ridicată la șocuri economice.
PIB pe locuitor: recuperare rapidă, dar decalaj încă mare
Potrivit Eurostat, PIB-ul pe locuitor al României, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), a ajuns la aproximativ 77% din media Uniunii Europene. Această valoare reprezintă un salt major față de anul aderării la UE, când România se situa sub 40% din media europeană.
Cu acest nivel, România a depășit Bulgaria și se apropie de state precum Grecia sau Croația, dar rămâne semnificativ în urma economiilor dezvoltate. Germania, Franța și Olanda se situează între 115% și 130% din media UE, iar Luxemburg depășește 230%, ceea ce evidențiază dimensiunea reală a decalajului.
Productivitatea muncii: punctul slab al economiei românești
Datele Eurostat indică faptul că productivitatea muncii în România este sub 70% din media UE, calculată ca PIB pe persoană ocupată. Aceasta este una dintre cele mai scăzute valori din Uniune, România fiind depășită doar de câteva state din sud-estul Europei.
În timp ce economii precum Germania sau Franța generează o valoare adăugată ridicată pe oră lucrată, România rămâne dependentă de sectoare cu valoare adăugată mică și medie. Chiar și în contextul creșterilor salariale accelerate, Eurostat arată că diferența dintre salarii și productivitate s-a redus mai lent decât în Europa Centrală, ceea ce limitează sustenabilitatea pe termen lung.
Salarii: creștere rapidă, dar nivel încă scăzut
România a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri salariale din UE în ultimul deceniu. Cu toate acestea, salariul mediu brut rămâne sub 60% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat.
Comparativ, un angajat din Germania sau Franța câștigă de peste două ori mai mult decât un angajat din România, chiar și ajustat la puterea de cumpărare. Această diferență explică de ce migrația forței de muncă rămâne ridicată, în pofida îmbunătățirilor recente ale veniturilor interne.
Consum: principalul motor al economiei
Eurostat arată că consumul gospodăriilor reprezintă principalul motor al creșterii economice din România, mult peste media UE ca pondere în PIB. În timp ce în economiile vestice creșterea este susținută mai echilibrat de investiții și exporturi, în România consumul este alimentat de majorări salariale și transferuri sociale.
În 2023, un cetățean al UE a cheltuit în medie 4.290 euro pe alimente, băuturi și servicii de alimentație publică. În România, deși sumele absolute sunt mai mici, ponderea cheltuielilor pentru consumul de bază este mult peste media europeană, un indicator clasic al nivelului de trai mai redus.
Sărăcie și excluziune socială: România, în topul negativ al UE
Unul dintre cei mai sensibili indicatori Eurostat este riscul de sărăcie sau excluziune socială. România se află constant printre primele două state din UE, cu peste 30% din populație aflată în această situație, comparativ cu aproximativ 21% la nivelul Uniunii Europene.
Diferențele regionale sunt extreme: în marile centre urbane, nivelul de trai se apropie de media UE, în timp ce în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate riscul de sărăcie este mult peste media națională. Copiii și vârstnicii sunt printre cele mai afectate categorii, potrivit statisticilor europene.
Inegalități și polarizare economică
Eurostat evidențiază și un nivel ridicat al inegalităților de venit în România. Raportul dintre veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20% este printre cele mai mari din UE, depășind semnificativ media europeană. Acest fenomen indică faptul că beneficiile creșterii economice sunt distribuite inegal.
România față de media europeană: economie în creștere, societate vulnerabilă
Privită în ansamblu, România este una dintre economiile cu cea mai rapidă convergență economică din UE, dar rămâne o țară cu productivitate scăzută, salarii sub media europeană și un nivel ridicat al sărăciei. Datele Eurostat sugerează clar că modelul actual de creștere, bazat predominant pe consum și costuri reduse, și-a atins limitele.
Pentru a se apropia real de media europeană, România trebuie să treacă de la o economie a volumului la una a valorii: investiții mai mari, educație, inovare și creșterea productivității. În absența acestei transformări, riscul este ca România să rămână prinsă într-o zonă de mijloc a Uniunii Europene — prea dezvoltată pentru a fi periferică, dar insuficient de eficientă pentru a deveni pe deplin convergentă cu Occidentul.
Surse:
- Eurostat – Key figures on the European food chain – 2025 edition
- Eurostat – National accounts:
- Eurostat – Annual national accounts (metadata și date)
- Eurostat – Labour productivity / Productivity indicators
- Eurostat – EU Statistics on Income and Living Conditions (EU-SILC)
- Eurostat – Household final consumption expenditure
